ca o fecioară pentru întâia oară hainele
mi-am dezbrăcat sufletul de toate poemele
și, ca pe niște dresuuri imaculate
le-am chitit în sertarul foilor albe.

noaptea, am făcut dragoste ca o desfrânată…
pudic… a fost ca pentru întâiași dată.
și Cuvântului ștersu-i-am piciorul de praf.
apoi mi-am întins metaforele ca un cearșaf.

……………………………………………

cuvintele de niciunde se nasc. visul
îl dăruie noaptea, îl naște abisul…
în ele mi-am cuprins ca-ntr-o singură moarte
toate dorințele tinereții deșarte
și am încifrat în tăinuirile lor
timpul pierdut pentru o noapte de-amor.