agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1113 .



Visul
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [OvidiuS ]

2002-03-31  |     | 



Visul

Pe aripi de furtună,
Răsari din marea moartă,
Întuneci orizontul
Cu aripile-ți mari…
Ce văd, de-i o nălucă,
Nălucă să rămână.
Dară nu, tu…
În lume-ai să răsari.

Te văd în car de foc,
Cum uiți sub tine lumea…
Și ești frumos, și mare
Cum numai îngeri sunt…
S-a dus soarele nostru…
S-a dus… n-o să mai vie.
Căci locul tău din umbră
L-a luat el sub pământ.

Te-apropii și mi-e teamă,
Mi-e teamă că te-apropii,
Cobori cu-aripi de foc
Pe trepte nevăzute,
Veșmântu-ți alb și simplu
Calcă pământul negru,
Și văd cum lumea-ntreagă
E-aici să te asculte.

Opritu-ți-ai tu pasul
În fața umbrei mele,
Și tremur, și mi-e teamă
De măreția ta…
Dar te cunosc eu oare… cine ești?…
Mi-a amuțit și glasul
Chiar când vroiam să-ți spun…
“Poftește-n casa mea.”


Dar tu ai înțeles,
Și ai intrat la mine…
Și-ai luminat cu chipu-ți
Pereții reci și goi.
“Cine ești tu străine…”
Te-am întrebat… “Tu… cine…”
Și mi-ai răspuns în șoaptă…
“Cum… nu mai știi de noi?”


“Te-am cam uitat străine…
Dar…Unde te duci, ți-e foame,
Þi-e sete, vrei ceva?…
Mai am un pic de apă,
Mai am puțină pâine…”
Și mi-ai răspuns
“Străine… mă duc la casa mea.”


Și m-am întors în mine,
Să-ți dau ceva de drum
Și-am căutat și-n gânduri,
Și-n amintirea mea…
Și am găsit doar visul…
E tot ce eu mai am…
“Străine de accepți,
E tot ce îți pot da.”


“Îți dau la tine visul,
Povestea mea în viață,
Să îți conducă pașii
Cât timp vei hoinări.
Și când în cer de-a pururi
Tu vei fi Paradisul,
Te rog… visul ce-ți dau
Cu tine să îl ții.”


Te-ai ridicat atuncea,
Din hainele-ți prea simple,
Te-ai ridicat, și cerul
S-a-nseninat din nou…
Când șoapta ta preasfântă
S-a ridicat la ceruri…
“Îți mulțumesc străine…
Dar… tot ce vezi, e-al tău.”

“Sunt visul ce îl cauți
Să-l dai celor ce n-au,
Sunt dragostea ce-n viață
O cauți ne-ncetat…
Noi am venit… străine
Să îți aducem visul…
Să-ți dăm și noi din toate
Ce pân-acum ne-ai dat.”


Și-ai dispărut străine…
E noapte și e frig,
Trezitu-m-am din visul
Ce tu mi l-ai adus,
Și-aștept cu nerăbdare
Promisa… ziua de mâine,
Când soarele iubirii
Va fi acolo sus.

21 – 22 Ianuarie 2002

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!