agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-02-21 | |
1.
mi-e somnul rău pământ spre cer ca un buldozer efemer sub degradare și rugină roți de cuvânt învârt lumină ei vor de limba mea să scap dar eu nu vreau: oftez și sap îmi vâr în glie fruntea udă că mâncă numa cine-asudă dar eu cu gura mea de tun și din pământ bubui și spun vor temelia să ne-o spargem și să uităm de un’ ne tragem ce-am construit vor dărâmat să-și facă altul masă pat dar viu oftez cer spre pământ și-aici rămân mai sap mai cânt 2. clădirilor le-au pus un giulgiu drept spoială și ne-au băgat cu ziua la gropari și steagul ni-l târăsc în fața lungului cortegiu să ne plimbăm pe bulevarde mortul gol miroase-n parcuri a formol ard lumânările batiste și prosoape nerecunoscători mai suntem pe cheltuiala lor vor să îngroape hambarele cu ce-a fost sfânt și bun se vor deschide fabrici de săpun frânghii vom împleti din păr de mamă și astfel atârnați din nou în sfori ne-om căciuli la cei străini de seamă pentru ce-avem dar nu mai e al nost 3. istoria e un sperjur fără de cheie e scrisă de bărbatul mort femeie n-a-ncălecat n-a arat n-a luptat a rămas acasă și s-a culcat în femeia lui în fiecare femeie a mortului ne înfiază homosexuali și lesbiene hrăniți cu plante timpurii din lutul moale miresele n-au taină și n-au cale târâie-spadă din cărțile de aventură sunt astăzi târâie-bucă și târâie-gură scaunele înalte sunt în-fundate de târâie-diplomă și de târâie-carte și peste toți cel mai vechi și mai greu sunt unii târâie-dumnezeu 4. voi uita că morții mor vreodată am să-mi caut casa în pământ inimile peste care au crescut ciulinii le voi deshuma în limba mea săpând întregul cimitir îl voi goli de slovă în mintea mea vor fi atâtea minți să fiu copilul renegaților pe care nu îi mai vreți sau nu i-ați vrut părinți voi veți muri pe preșul altor uși ca niște animale de pripas o moarte bună frații mei azi vitregi ce nu aveți istorie nici glas
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate