Am înghețat sub bolți, mereu străine
Pământul se-mpietrea sub pașii mei
Eram o candelă făr' de ulei
Dar îmi ardea cămașa de pe mine.

Mă rătăceați, păpușă fără vlagă
Și mă priveați doar în afara mea
În timp ce viața-n mine se lupta
Să țipe cât de mult, mi-e lumea dragă.

Mai căutam bezmetic ajutoare
Să pot să-mi încropesc un univers
În lacrima albastră-a unui vers
Din epitaful stelei căzătoare.

Am acceptat periplul ăsta-amar
Din ușă-n ușă, însă făr-a cere
Ceva-mpotriva stării de durere
Iar rănile, mi le-am spoit cu var.