e o liniște pâcloasă
înghit să-mi desfund urechile
nimic
doar aerul intrând pe nări

aici glăsuiau măiastrele
le-am strigat pe nume
le-am chemat în palmele mele
au venit și mi-au cântat
în graiul luminii
rămâneți le-am spus
rămâneți să-mi bucurați inima
mi-au răspuns ceva despre
cântecul aripilor și ...

am pus o palmă peste cealaltă
orizontal

de ce tac măiastrele?

în peretele dintre atrii
mi-a crescut un tablou ciudat
natură moartă fără măiastre