agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-02-26 | | E seara, iar soarelui muribund doar umbrele-i mai spun povestea. Privesc cum felinarele se aprind, ascult cum vantul sufla usor printre crengile cu frunze tinere, vad cum cad in noroi petalele de magnolie odata albe si caut… De ce visez iar? La ce ma asteptam?! Sa te vad stand sub un felinar, vantul ciufulindu-ti parul luminat de soarele aproape apus, cu privirea urmarind petalale de magnolie cazand valuri-valuri in noroi iar apoi intalnind privirea mea… Iar eu sa intru iar in agonie, simtind cum mor dupa sarutul tau, dorind ca mainile tale sa-mi mangaie si sa-mi incalzeasca iar pielea… Zi dupa zi ma jur sa nu mai ma indragostesc de tine, si zi dupa zi pierd aceeasi batalie pe care eu o incep, si cad iar in noroi la fel ca petalele de magnolie in acest amurg de primavara. Si ar trebui sa te urasc, nu? Dar nu pot!… Nu pot decat sa te iubesc si sa-ti multumesc din suflet ca iar m-ai facut sa-mi vad naivitatea si fragilitatea si prostia. Iti multumesc ca mi-ai dat sansa sa-mi descopar slabiciunile si sa-mi testez limitele. M-ai invatat sa mor si sa ma trezesc mai vie sa cad si sa ma ridic fara durere si fara sperante sa plang fara sa disper si sa-mi caut apoi alinarea in bratele tale, simtind cum castig de fiecare data cand pierd… Acum nu mai imi ramane decat sa te iubesc pana cand razboiul se va sfarsi…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate