iubita mea,de-aici ,din departare,
ma fac ecoul gandurilor mele
si-ncet,incet,ma depan pe-o scrisoare,
pe care-am prefirat aur din stele.

tanjesc,iubito,dupa tine-ntruna,
ca prizonierul dupa libertate
si martori mi-s si soarele si luna,
si departarea care ne imparte.

pe zi ce trece inima-mi se-ncarca
tot mai avid de dragoste si dor,
si o dorinta crancena me-ncearca
sa stiu ca-mi esti aproape sa te-ador.

vreau sa-ti aud si glasul cristalin
cum susura in vraja la ureche,
sa sorb cu sete din al tau preaplin
sa ma-nvelesc cu rasu-ti nepereche.

caci sunt campie arsa de mult dor
si tu esti ploaia binefacatoare,
vino,iubit,preschimbata-n nor
si pune-n mine viata si splendoare.

hai umple-mi sufletul cu prezenta ta
si ma aprinde cu lumina verii,
ma toarna-ntr-un sarut,iubirea mea-
Noroc al meu,Izvor al primaverii!