Trăiesc în și pentru tine.
Respir
pentru a înghiți tot aerul și toată depărtarea
dintre noi.
Pășesc
pentru a acoperi toată distanța
ce ne desparte
pentru a-ți urma pașii până la capătul drumului,
acolo unde te vei opri o clipă
și te vei intoarce să mă vezi.
Privesc
pentru a dărui tuturor lucrurilor și oamenilor din jur
strălucirea ta,
armonia formelor tale.
Mă las purtată de vânt
pentru a-ți simți din nou mireasma, parmumurile
și pentru a-ți răspândi aromele peste întraga natură
să te am aproape oricând.
Visez
pentru a-ți aduna speranțele rătăcite in somn,
pentru a-ți fugări ingerii,
pentru a rămâne singură la căpătâiul tău, de veghe.
Trăiesc...
trăiesc această viață în prețul unui sărut,
al unei declarații
și vânez moartea pentru a ți-o aduce ofrandă
la capătul zilelor mele,
să mă poți înțelege așa cum am fost,
așa cum aș fi vrut să fiu,
cum urăsc, cum iubesc...
toată pentru tine,
toată pentru dragostea ta.