ca singuraticul la băutură
spun tot
acestor noi și totuși
vechi cuvinte
cu gustul de vin fiert
sau ceai fierbinte
inima mea
a luat formă de gură

nu mai veni
pricep că nu ți-e lesne
dar oriunde-aș privi
în orice parte
doar toamnă simt
și-o liniște de moarte
înlănțuită satinat
pe glezne

orașul mic
imens deodată-mi pare
nu mai cunosc pe nimeni
nci pe mine
tu duci pe brațe
stupul de albine
cu mierea lui
de-acum otrăvitoare