agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-23 | |
Gastronomi se-ndesară spre apusul Castel, dar din toți numai el,
el, cerberul mâncării vomate, fante de cupă, doar el se ocupă cu știute rețete. Orientul e-o pupă ce eclozează fel de fel de arome, mirodenii din insuli pierduți, pe planetă oceanul e-o supă, ce dă peste margini viața indusă (precum în Cer și pre pământ, precum în ape, sirenele cântă, descântă Stăpânul mâncării vomate). Gastronomi relativi se-adunară-n donjon și-ascultară un cânt uliseic: cu chip fariseic stăpânul i-aduse aici - mereu sfărâmate privilegii vitale se-ntorc în mâncare - hulpavi bucătarii celești observați din culisele sacre, se-nchipuie sfinți și refuză postul minor. Ei doresc luminile rampei divine, ei doresc să se plimbe-n calești, Phaeton vizitiu să le fie.Gastronomii divini nu știu însă ce vor, ei gândesc că viața-i rețetă pururi problemelor efemerului nu. Din toată lumea, bucătari, feudali gastronomi, plecați spre zări absolute, căutați și în Rai și în Iad, urma rețetelor slute, rețete știute, dar, mereu mirodenii dați înțelesului eu, mereu Tu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate