în ultimul an șchiopătam
dureri de la gleznă
până la jumătatea fluierului

la 33 de ani
mi-am înlocuit piciorul drept
de sticlă
cu unul de cristal

în general
lucrurile astea se ascund
cui îi place să umble cu etichetă
ori să fie dus în insula tânguielii
așa m-am născut
fără el

dimineața
mă trezeam mai devreme să-l vopsesc
în culoarea pielii
iubitul meu își acorda discret diapazonul
într-un clinchet cristalin

ca să nu mă supere
se făcea că nu știe

sunt mulți oameni
care poartă un picior drept
de sticlă
ei merg foarte înțepat
ori șchiopătează

de regulă îi auzi rostind
discursuri despre fericire
sau tot despre asta or să vorbească la infinit
într-un mod voalat

fără voia mea
într-o zi m-am dat de gol

acum, se știe
fac parte
din categoria celor discriminați

când m-am apucat să vorbesc fără mine
despre acces
am spus că unii au de toate
și își bagă piciorul în ele

pe loc au venit doi oameni
și mi-au pus eticheta pe umăr

iar alții șchiopătează
am mai spus
aceia
nici nu mai au dreptul

atunci
m-au luat și m-au dus