stau şi gândesc

cum pot să fiu fără să fiu atras de tine?

să-ţi scriu? să te privesc? să-ţi cânt?

şi până când?

plâng corzile femeii-liră

şi plâng şi eu

o lacrimă se scurge în pământ

pot fi doar vântul ce iubeşte

necuvântător

pot fi doar ceea ce nu poate fi mai greu de-atât

un nor plutind între miracol

şi deznodământ

închipuirea unui trist artist ce mi te ţine-n braţe

rugându-se la zeul crud să nu mai fie un Orfeu

şi tu să nu mai fii un fum

Euridice

închipuirea unui sfânt

rugându-se la Dumnezeu să fie Om

să te iubească şi să îţi moară molcom

la picioare

plâng corzile femeii-liră şi mă doare

de fiecare dată plâng şi eu

între pământ şi cer

destinul nostru

curcubeu