Apleacă umbra asta ruginie
fă-o căuș
și lasă-te băut
tu vânt desculț, eu setea lui târzie
tu iarbă
eu rostită de apus
Înnoadă-mă cu meri încă o dată
la vârfuri
printre albe risipiri
să-mi legăn umbra prinsă ca o toartă
de muguri vechi,
cu brațe ruginii