închide ochii
încearcă să taci și ascultă-mă.
îți voi explica fiecare pas.
este o piesă pe care nu o voi mai juca niciodată.
te voi lăsa doar în punctul din care
o să începi să mă vezi cu toate simțurile
acolo unde dorința va deveni insuportabilă
și inconștientă ca o criză de epilepsie
acolo unde fiara va întâlni privirea
de culoarea sângelui
și totul va mirosi a carne.

încearcă să inspiri deocamdată
fumul gros de țigară
cerul alb creația plămânilor mei
înnegriți de gudron.
respirația morții îți acoperă fața.

și totuși când eram tânăr
însemna altceva.
era un semn că dorești o fată
dacă îi suflai fumul de BT, de Carpați sau de Snagov
drept în față.
se întâmpla acum mult timp
mărcile s-au schimbat.
nu mai știu ce înseamnă.

știi însă că mi-e frică de cancer.
e moartea cea mai lungă
pentru că te face lupți.

îmi deschid și o doză de bere.
sărbătoresc tăcerea ta.
mă surprinde. drojdie și malț.
gustul buzelor mele.

mi-ai cerut de atâtea ori să rămân treaz
doar pentru tine.
nu am găsit niciodată un motiv,
un drog mai puternic
pentru că pe tine nu te pot înghiți.

ne apropiem de final.
știi, partea aia care face uitat începutul.
mă auzi? acum mă apropii de o fată.
stă în primul rând. și mă dorește.

O sărut până în punctul din care începe gelozia.
și tu nici măcar nu ești curioasă să tragi cu ochiul.