Teama de punct o circumscriu artei de a pierde
un condei
o întindere
o liniuță de unire
un râu șiroindu-mi somnul
într-o mie de nopți ale lui Iacov
în care-mi ascult părul albind

De aceea te chem
în rostiri adunate o singură dată
îmi răspunzi dintre popoare
pierdut și găsit deopotrivă
urcuș aflându-ți spre neverosimile brazde
căderile adăugându-te unui cer sfâșiat
în panzele albe de învăluit risipirea ce-o trăiesc
nelatimp
ca pe jumătatea de lume în care fructele gravitând
în jurul propriilor sâmburi mușcate sunt mereu
într-o altă poveste
vecină artei de a pierde

un semn