Știam că aceea avea să fie sâmbăta
- nu foarte insolită,
legată cu fiecare elastic din
ciudatul meu coc prins cu astă-ocazie.
Știam că aceea avea să fie sâmbăta
pe care vom tăia orele în
bucăți egale- de pofida simetriei
în care lumea se înfofolise deja
muncită până la ultima tâmplă.
Mă golisem de calde lacrimi
să văd că aceea avea să fie sâmbăta,
că acelea aveau să fie orele
- în spicul vopsit al ierbii,
nu de alta, dar așa, nu mai urmăream
în el sarea urcată pâna la mijloc-
până mai sus de mijloc- sus,
mai sus- până la culmea sub care
i se termină rădăcina.