iluminând dinspre înăuntru către înafară
golul pulsând în inimă
("făcută pentru sinceritate, nu pentru perfecțiune")
trebuie să faci în așa fel încât
să rămâi singură cu adevărul tău
("e gust și dezgust de lume în toate")
de aici nu te mai urmează nimeni
pentru că începe infernul tău purificator

când deschizi fereastra către grădină
vezi artă și raportare la timp
("am trecut prin toate cu sângele meu")
așa cum te scufunzi în iarbă ca într-o baie de botez
mai pur ieșind la lumină după întinarea de a fi trăit
("câte renașteri tot atâtea morți și de fiecare dată
sinele te îmbrățișează în lauri iar și iar")
nu vei obosi niciodată să fii
ceea ce trebuie să fii
tu în tine robul adevărului tău și înviere