Pe malul lacului de foc
În care umbrele se-neacă
Omor eu taina unui joc
Ce viața îmi tot seacă.

Și-n umbra unui pom bătrân
Cu mâinile muiate-n sânge
Rostesc că viața-mi este chin
Și timpul, mereu plânge.

Dar sângele nu e străin
Căci viața inima-mi rănise
Și-n jur e o baltă de venin
Și visul mi se stinse.

Pe malul lacului de foc
În care umbrele se-neacă
Omor eu taina unui joc
Ce sufletul mi-l seacă.