|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
L’éclair et le pin
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Friedrich Nietzsche [Friedrich_Nietzsche ]
2008-06-18
| [Acest text ar trebui citit în francais] |
Înscris în bibliotecă de Guy Rancourt
J’ai poussé plus haut que l’homme et l’animal,
Et si je parle, - nul ne me parle, à moi.
J’ai poussé trop solitaire et trop haut :
J’attends : qu’est-ce donc encor que j’attends?
Le siège des nuages est trop près de moi, -
Ce que j’attends, c’est le premier éclair.
Hiver 1882-1883
(Friedrich Nietzsche, Poèmes et fragments poétiques posthumes, (1882-1888)
 |
|
|
|
