agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-10-12 | |
Ești ca un vis frumos ce zorii mi-l alungă
când noaptea se dizolvă în boabe mici de rouă, de fiecare dată când fugi de lângă mine mai lasă-mi o sperantă, să pot din nou visa. Tu ești iubire crudă, ca iarba primăvara, ești lună plină-n noaptea în care m-am pierdut, o caldă adiere atunci când vine toamna, o blană gri de brumă în care stau țesut. Ești doar o amintire, de-aceea te iubesc, că nu trăiești cu mine să vezi cum râncezesc, că ești mereu acolo când stelele se-aprind, că nu auzi în noapte când după tine strig. E limpede că viața nu are nici un rost, că tot ce fac acum a fost, și a mai fost, că nou nimic nu este să am de ce trăi, că moarte păn' la urmă e palidă și gri. Iubindu-te atât, nici nu te mai cunosc - tu unică speranță, un ultim avanpost, și milă mi-i de mine cum lacrimi lungi îmi șterg când frică mi-i ca chipu-ți din minte să nu-l pierd.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate