agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-23 | |
Destine
- I - E toamna si e frig Si-s multe frunze moarte, Spre cimitir un dric Se-ndreapta printre soapte. Doi armasari nervosi Si cu valtrapuri scumpe Cara-un cosciug frumos Sculptat cu flori marunte. Si drumul este plin De multa lume buna Ce se intrece-n vorbe Si toti grabesc sa spuna, Ce om a fost defunctul Ce caracter aparte, Ce nobil si distins Ce personalitate, Cum s-a luptat sarmanul Cum si-a distrus dusmanul, Si cate si mai cate se discutau in soapta Pe drumul care duce La-ntunecata groapa. - II - Pe-o ulita dosita Pe sub copacii goi, Trece un car alene Cu greu tras de doi boi. In urma lor paseste Prin gloduri reci si mari O tanara femeie Ce plange cu amar Si mult e amarata si-i suparata tare, Ca ii muri barbatul Bolnav de galbinare. Grea soarta a-ncercat-o Si o s-o mai incerce De pleci cu greu-n viata, Tot cu greu se sfarseste. Acuma, doar fecioara Sa poata s-o ajute Sa-si creasca copilasii Sa aiba pace-n suflet. Ca de-o fi sanatoasa Pe toate le va face Sa aiba spor in casa Si hrana-n poloboace. - III - E toamna si e frig Si-s multe frunze moarte Spre cimitir un dric Si-un car cu boi se-ndreapta. Bogatu' trece primul Saracu' mai asteapta (De parca nu-i inghite aceeasi rece groapa). Cu mare fast si pompa E dus Distins Bogatu' Si cinci popi grasi ii canta Ca doara colo-n groapa Nu tot viermi-l mananca. Saracu-i ingropat In fund de cimitir Si-un popa ragusit Care abia respira, Ii canta din prohod... Nu mult, sa nu lesine. Apoi cu-n gest grabit Arunca cu pamant Si face-un semn la cioclu Ca-i gata, si... atat. La groapa lui Bogatu', Se-npart colaci cu miere, Colive mari, frumoase, Stergare scumpe, mere. Sarmana-n schimb inparte Ce a putut s-aduca Sa-i fie pe cea lume; Un covrig ars si-o nuca. - IV - In cimitirul trist E frig si bate vantul Si-n doua locuri mari E rascolit pamantul. Intr-un loc e un om, In celalalt e altul. Aici nu mai conteaza Daca-i Distins Bogatu', Sau de e Biet Saracu'. 16.01.2003
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate