agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-11 | |
Dacă tot visez înaltul,
Cu pene scriu, În nori stropesc penița. Cu-albastrul-cer pe spumă de val Schițez o bulă de apă și săpun Suflată prin pielea plasticului pix. Miroase a scoică udă. Mă'nvelesc în mătasea broaștei și-mi nivelez umbra în poalele nisipului. Mai dulce aș fi dac'ai fi. Dar apa e sărată iar căluții de mare îmi poartă cununa spre adânc. Gușter erai odată, dar șopârla cu cap de guvid de pe fundul găleții cine era atunci? ,, Ce faci Raluca? " - mă întreba- Iar eu pluteam deaspura lor. Flanele împânzeau linoleumul ars de țigară Iar pereții spoiți cu tigăi miroseau a mazăre. Și mă'ntrebam pofticioasă ,, oare tocinile cum miros? " Se făcea apoi Că eram iarăși a mea Și că iubirea subacvatică îmi încrețea pielea de acum. Ochii'mi prinseseră cochilii Și nici gura nu mai știa cu zâmbet să'nflorească. Atunci și-a făcut milă de mine Tot praful de pe cărțile din bibliotecă, ( de altfel nici nu erau atât de multe atunci) Toate câmpurile de floarea-soarelui și lanurile de grâu. Lucerna, Porumbul, Ba chiar și ochiul-boului din spatele casei. Ca să nu mai vorbim de mușețel or' tufănele Iar laba-gâștei De fapt cameleon se numea. E dimineață și apa morților de-acu'și ițea noianul mai la vale de chitoci, pe șușa.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate