Îmi șoptești timpul
cu fiecare clapă
ce se desprinde ușor și cade
pe ale mele palme.
Mă ridic din tăcerea
ce hoinărește pe meleagurile gândurilor
și iau un vers din fondul muzicii.
E ca o împletire de cuvinte fără glas,
ca dansul unei ploi
ce s-a rătăcit într-un sat.
Îmi șoptești cu fiecare clapă
și mă aștern cu fiecare pas
într-o melodie a clipelor grăbite.