Soarta amară este ca pelinul,
Un punct dorim în spațiul infinit,
Þintim spre orizont nemărginit,
De care să ne ancorăm destinul.

Suntem un pas înspre eternitate,
Singuri venim și singuri vom pleca,
Nimic n-aducem nici nu vom păstra,
Umplem secunda, între viață-moarte.

Ambițiile ne împing spre vise,
Fără impuls divin suntem banali,
Sau mulțumiți să devenim hamali,
Ideile ne dau scopuri precise.

O importanță șade-n fiecare,
Peregrinări prin viață vor mai fi,
Trimiși vom fi spre a ne șlefui,
Purificarea-n duh are valoare.