L-am întrebat pe Dumnezeu:

Doamne de ce există lacrimi?

De ce există oameni să provoace durere și sunt lacomi?

De ce există suferința,agonie,dor?

De ce există îngeri care totuși mor?

De ce ne chinuim pentru-un trai mai bun?

De ce există oameni care se răzbun?

De ce-ai lăsat Doamne minciună?

Răutatea devenind o calitate comună...

De ce Doamne nu ai lăsat raiul pe pământ?

Îngerii noștri să nu se mai ducă în mormânt.



Iar El mi-a răspuns :

Așa cum există Iad și Rai,

Cum e părul negru și părul bălai,

Cum e cerul și pământul,

Cum e Demonul și Sfântul,

Cum e soarele și luna,

Cum e juninca și bătrâna,

Așa-s bunele și rele ,

Și nu trăim fără ele...