agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2041 .



Stiam
poezie [ ]
Stiam

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [necoara ]

2009-05-06  |     | 



Știam că voi muri din vina ta
Din prima clipă, de cînd te-am privit
Știam ca eu voi fi numai a ta
Iar tu aveai într-una să mă fi mințit!

Știam, c-ai să mă-ngropi, din prima zi
Încă de la prima privire
Dar tot am vrut să te iubesc
Și să trăiesc în amagire.

Ce n-am știut e cît de greu va fi,
Să ma trezești din visul meu
Pân' va veni și acea zi
Când tu nu vei mai fi al meu!

Eu nu am vrut să fie-așa!
Și am sperat că nu va fi,
Dar visul de a te avea
Va fi aici când eu nu voi mai fi!

Aș vrea să țip, să strig în gura mare,
Să fac ceva, căci te vreau înapoi!
Și sufletul și inima mă doare,
Și ochii mei din ce în ce mai goi.

Și mor de gelozie doar la gandul
Că te-a atins altcineva,
Nu pot simți acum nici vantul
Ce altă dată m-alina!

Și mă ducea înspre visare
Aș vrea să facă asta și acum
Să m-arunce-n brațele tale
Să pot deschide al meu pumn.

Cu palma mea să îți ating obrazul
Să îți ador fiecare cuvânt
Dar nu mai poate să-mi ghideze pasul
După ce inima mi-ai frânt!

Nu te mai vreau!Și te urăsc de-odată
Și te blestem iubitul meu abis!
Și de m-aș naște înc-o dată
Și tot voi vrea acest demonic vis!

Și simt cum inima se rupe-n patru
De patru ori eu te ador acum
Nu voi putea să mai iubesc pe altul!
Ești tot ce vreau, frumosul meu nebun!

Dorința mea de razbunare mă omoară
Mă zvarcolesc in propriul meu amar
De ce-am crezut că ești a mea comoară?
Și am baut de bună voie din pahar?

Paharul ce știam că-i plin de rele,
Paharul blestemat de mii de ori!
Dar tot m-am închinat iubirii mele,
Și am sperat că n-ai să mă omori!

Dar iatămă!În pragul disperarii,
Și al obsesiei, și-a tot ce e mai rău!
Ce mult aș vrea să te pot da uitării
Dar mi-e așa de dor de chipul tau!

Mai bine mor!Să nu mai știu de mine,
Poate așa te voi putea uita,
Oricum știam că nu ești pentru mine
Dar tot am vrut....,
tot mi-am dorit să fiu a ta!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!