doi pescăruși noctambuli

spre întunecare ne certăm
cum vom reuși iuțind zborul
să evităm aerian dușmanii
iar de bârfit acești metalici zburători
ne vine ușor
deși trec în survol

mult mai ușor teama ne trece
nouă celor doi pescăruși
uitați pe cer dar neorbiți
nici de rafalele antiaeriene
ce vor să ne doboare
crezându-ne o țintă fixă

bordul trufaș al vreunui avion
zadarnic poartă departe
pe un pretins sultan al cerului
într-un covor fermecat

bătând motoarele în voie
și aripile sale de tinichea
avionul de lângă noi doi
îl duce pe golașul competitor
având aer de-a ține mereu ciocul pe sus
periclitându-i pielea într-un zbor inabil

înstrăinatul de tot acest înalt
s-a aventurat ca pinguinul-clovn
într-un plonjon ori slalom uriaș
luând-o în hăul prea abrupt
dacă ar exploda în fărâme-al lui ghețar

ce pilotaj prost face el
și cât risc
acum când i s-a stins azurul
de-adevăr intuit extrasenzorial
intrat în sânge stolurilor noastre
dotate cu ghidajul primar
când mângâiem vechea incursiune tactil

cuplul nostru înaripat
nu planează prea îngerește
ci mereu în forță
luând ca aeromodel
pe liliacul ce progenitura-și iubește
de-o caută și după miros prin peșteri

noaptea-i îndrumătorul
în marile tăceri
a două grăbite suflete
care în largul înstelat
dilemele își dumiresc

ca pescăruș
îți croncănesc
”iată răsfrânt
cortul sfânt
camuflajul
de cer nocturn
peste lumea
de sub noi doi
albii-acrobați
în zbor legați

gustul amurgului
este și-al zorilor marini

exersează-ți papilele
când culegi roua fericirii
după lacrima durerilor
din ochii cu puf ai mei
ca s-o dai balsam inimii”

și-mi răspunzi
jucându-mi penele
atinse-n aer cu aceste șoptiri

”iubite pescăruș
cu imaginația ta de poet
și sufletul tău măreț
nici nu-ți dai seama
cât de mult te iubesc

fără de nume
dar dintotdeauna iubit
nu știu cum
în vârtejuri poate
alternezi unele zile
când îmi aduci
liniștea-n aripi
cu altele din care eu
partenera ta
nu aleg
decât zbucium și chin

și nu știu iubite
cum ar trebui bolta să fie
ca noi să descoperim
clipă de clipă dragostea
din ceea ce trăim

zbucium prelung
calvar contemporan
ne fac alții iubirea tinerească
zbucium al așteptării
după sonorizatele noastre
protestări prin aer
în general zbucium al neîncrederii
al fricii de-a fi trădați de oameni

alungă-mi zbuciumul ce doare
fantastic de tare »