agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2801 .



mâinile tale albe abia dacă ating plămânii
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [denilucaci ]

2009-05-27  |     | 



niciun bec nu mai luminează încăperea
nici străveziul din mine nu mai luminează în roz mâinile tale
albe abia dacă ating plămânii scot un iepure cu aripioare de fluture
îl prind de urechi și-l rotesc încet deasupra capului
de parcă aș vrea să prind în lasou o cireadă de viței
pe față praful ca un strat gros cu fond de ten max factor și teroarea fizică refuză fierul pilitura apoi mâinile fac implozie
nici un sentiment de milă sau vinovație nu mai inundă orașul-cetate dimineața
în ce stadiu al evoluției ne aflăm? întreba îngerul-copil cu gratitudine pe îngerul adult
în ce stadiu al evoluției?

și cum mă adulmec ca o urmă de animal sălbatic
de prea mulți vânători deodată
și de ce întotdeauna îmi doresc altceva? mereu altceva
“vrea-m-aș copac întotdeauna,
să țin în brațe raiul și pe genunchi furtuna”
cum mântuirea ta se află în lucrurile bune și mărunte și generoase
precum universul pădurii în coaja de ghindă și zâmbetul charismatic
al veveriței deasupra tuturor
si foșnetul muzicii în gâtlejul și limba coclită a clopotului de bronz

inima mea adăpostește ceruri fără margine și animale împăiate
care-și holbează ochii ficși printre picăturile de ploaie
cum dumnezeu și-ar așterne în fiecare noapte un pat umed de frunze albastre
și-ar adormi sforăind în somnul liliputanilor


îngerii aleargă în continuare pe dealuri ca niște voluntari pentru ocrotirea mediului
așteptând spășiți a doua venire a lui hristos
și tu retrăind zilnic amintirea aventurii simfonia eternă jocul matinal al broscuțelor
isterice pe marginea lacului
femeia ce nu-și arăta vârsta dincolo de porțile cetății
în ce stadiu al evoluției ne aflăm?
îmi spune si mie cineva?
și toate trec încet de la o stare de liniște la una postapocaliptică



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!