Pe strada gândurilor mele, aglomerație mare.
Circulă la lumina zilei tot felul de idei
îmbrăcate în costumele epocii.
E un dute-vino aproape continuu.
Chiar și ciocniri, cu scuzele de rigoare.
Noaptea, răsar gânduri ascunse
care se furișează hoțește
din cotloanele unor amintiri bizare
și nu o dată m-au trezit alarmele,
sensibilizate de trăiri virtuale,
care au năpădit proprietatea eului.
Si-atunci, în toiul nopții,
sunt obligat să-mi reaprind rațiunea,
îmi verific la lumina ei existența intacta,
alung himerele cu subvorbe nerostite,
îmi chem paznicul cu supracuvintele
unei rugăciuni de izbăvire