de parcă nu ți-ar fi ajuns punctele cardinale
cerul cu aripi cu tot
văzutul și nevăzutul întru alinare
pe mine însămi m-ai făcut copac

și-ai mai făcut și-această bufniță prevestitoare de întunecimi
neclintită ca soarta


Doamne, dac-aș putea să strig
cu toate ramurile deodată
să scutur liniștea cu pasăre cu tot
aș mai trăi o dată dar nu-i chip

mușchiul din mine mă doare

și viața asta unică și curgătoare care mi s-a dat