stii bine
coltii mei sunt din
interjectii si adjective
potecilor intortocheate ale trupului
celulelor drumetind intentiilor poznase
le nascocesc versuri cu puteri depline
insirandu-le apoi festiv
ca pe niste figurine de sange-nvoltate

seara rochita mea cu floricele mov-abuziv
are prostul obicei sa verse flacari
iti dau tarcoale zgariind incetisor
cu unghia dormitand pe suprafata inimii
insa dau de bogate roade ale melancoliei
(nu le vreau le am si eu pe ale mele)

rostesc cu vigoare cu fast oarecum
formula magiga a punctului
pe I
ma felicit pentru aceasta rana adanca si
victorioasa festonata pe costumasul iluziilor

chiar daca am entorsa dupa tine
de imperiul tau cu feline dulci ma feresc

daca-mi merge.