Porni-vom spre culmile înalte ținându-ne de mână
Noi doi prieten drag, cu visele și dorințele nespuse.
Vom lăsa aici o floare, un cântec, o lacrimă pe geană,
Iar dincolo vom pune zâmbetul ca semn la ușile deschise.

În casa asta ne așteaptă o bătânică, plângea de bucurie
Când am adus un coș cu fructe, medicamente și mâncare.
În parcul de copiii am aranjat cu grijă o mică jucarie,
Pe fiecare bancă se odihnea un trandafir, din întâmplare.

Și am lăsat în fiecare loc dorința, dragostea,iubirea, visul,
Și am adus de știre acelora ce cred în binecuvântări.
E minunat sa dai iertarea înainte de-a veni apusul,
E minunat sa lași iubire, credință, vise și să speri.