Să lași numai Fiscul să-ți numere anii
în care-ai băut sistematic sifon
iar celui cu scripca dedică-i grijanii
când nu îți mai ține în crâșmă ison.

În mlaștini cu vinuri străvechi te cufundă
să-ți pară și moartea aici un festin
în păr de femei să te-nnozi ca o fundă
contrâns implacabil de-al vieții destin.

Și drept condiment să-ți alegi doar piperul
dar nu fi prea lacom , cu ulcer e greu,
când arșița-i mare sau stăruie gerul
să tragi cu băieții la șprițuri mereu.



Poezia parodiată

Exil pe-o boabă de piper

de Mircea Dinescu

Tu lasă contabili să numere valuri
tu lasă-i pe alții să clatine chei
fii cioara cu scripca nebunul hamalul
ce cară-n decembre spre mugure clei.

În mlaștini cu muzici atlet al pudorii
să-ți fie deodată rușine să mori,
pe-un pat mișcător în mașina salvării
comandă fetițe șampanie flori…

Și loc de odihnă alege-ți piperul
să-i poți saluta dacă nu ți-o fi greu
pe cei ce pun sticla betonul și fierul
în spațiul din care-a fugit Dumnezeu.