agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-01 | |
Maine seara voi pleca , departe , in armata
Si as vrea sa`mi i`au acum : "La revedere" fata. De maine sunt soldat voios , o sa`mi castig onoarea, Aproape e ziua plecarii , departe`i liberarea. Chiar dac`acum incepe chinul , cand ma despart de tine Va veni o clipa`n care ne va fi mult mai bine. Sa nu ma uiti cat sunt plecat ; asta este o dorinta Si`as vrea sa depui si tu , la Dumnezeu cainta, Sa`mi fie armata usoara , sa`mi fie totul bine Asta este tot ce`ti cer , atat vreau de la tine ; Si`atunci can m`oi libera sa ma astepti cu Sfanta Carte Sa`i multumesc lui Dumnezeu ca m`a ferit de moarte Si daca nu vei fi acolo , nu voi mai zice un cuvant ; Sa vii cu mama si cu tata sa`mi pui o floare la mormant. Acum eu plec la casa mea , ramai cu bine fata , Ma duc sa`mi i`au ramas bun : de la mama , de la tata. La revedere mama mea , la revedere tatal meu Eu va iubesc pe amandoi ca si pe Dumnezeu. Va multumesc acum din suflet ca m`ati ingrjit , Va multumesc c`un ultim glas ca m`ati ocrotit. Si lacrimile curg din ochii mei acum , Dar ce sa fac , armata , e`un inceput de drum. Mama ma strange`n brate cu o presimtire Spunand : Copile nu te du spre a ta pieire. Dar ma`ndepartez incet de casa mult iubita Si ochii mei stau atintiti la mama necajita. Plange in zadar saraca`n fata casei, Vrea sa ma intorc , dar nu mai am scapare Ii spun "la revedere" inc`o data Si plec cu semnul crucii spre`o noua incercare ................................................... Din nou fac semnul crucii si intr`un unitate Cu gandul la plecare , mereu , spre libertate Si ma cuprinde`un dor nebun de casa As vrea sa ma intorc dar tac si plang in pumni Si`mi zic : grea`i despartirea de mama si de tata Si grea e viata cand traiesti printre straini. Am stat o vreme`acolo inchis in fortareata Si`un gand teribil ma apasa : sa dezertez sa`mi pun capat la viata Intr`o noapte oarba , fara luna , fara stele Evadez din unitate si ma indrept spre casa copilariei mele Ajung in satul meu natal , vad casa parinteasca Si`ncep sa plang cand vad apoi , ca doi batrani stau la fereastra. Intru si le spun ce s`a intamplat , Le spun : doar sa va vad parintii mei eu am evadat Si mama`n clip`aceea cu un glas tacut Imi spune : pot sa mor , acum , ca te`am vazut. Ma intorc din nou in fortareata mare Si toata lumea`mi spune ca nu mai am scapare Ca lupta inceputa trebuie terminata Si dragostea de tara nu trebuie tradata...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate