Unu și cu unu fac doi;
Punând gene pe gene
Fac prag luminii-să mai
rămână așa cât preț de-o mângâiere
în calea lui ,singularul doi-prim și par
siglă a unei nașteri axiomatice


Și buze peste buze punând
Zic colivie cu aripi de foc
ÃŽn care se zbat uitate numere impare
Adunări de-o primăvară
Și o rătăcită iubire-
Un fir dintr-un caier de toamnă....


Iar coapse peste coapse când adun
Rodie zic,în verde ascuns
Și-n palme din noapte născând
Þin muguri de șoapte ce dor
Iar clipele mor,în calculul lor-adunând....