Unui ofițer invalid, despre îngăduința lui Dumnezeu
(Scrisoarea a 295-a)

Descrieți adevărul pătimirii dvs în prizonierat, pătimire care este fără îndoială plină de învățăminte.
De trei ori v-au scos vrăjmașii să vă spânzure și de trei ori v-au dus înapoi fără nici o pricină văzută. Fără îndoială, aici au fost la mijloc pricini nevăzute atât la dvs cât și la Cel care v-a făcut. Singur spuneți că în acele cumplite clipe vă rugați neîncetat lui Dumnezeu în inima dvs.

Spre Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme, spune Psalmistul, ce îmi va face mie omul?
(Ps.56)

Împăratul Arian Valens a luat de trei ori condeiul în mână ca să semneze hotărârea de surghiunire a lui Vasile cel Mare și de trei ori s-a frânt condeiul. Mirat, împăratul a rupt hotărârea și l-a lăsat pe sfânt în pace.

Citiți Evanghelia, citiți această Carte a vieții unică în lume și învățați din ea adevărul și veți cunoaște multe taine. Acolo se află explicație și pentru ceea ce s-a întâmplat cu dvs.

Evreii plini de răutate au vrut odată să pună mâna pe Hristos Domnul și să-L omoare, însă nu li s-a dat aceasta. De ce?

“Și nimeni nu L-a prins pe El, că încă nu venise ceasul Lui”.
(In. 8,20)

Ce-i poate face omul omului dacă Atoatevăzătorul nu îngăduie sau nu poruncește? Nimic.

La fel și în cazul dvs: călăii cei plini de răutate nu au putut să vă spânzure, deși au încercat de trei ori, cu toate că nimic în lume nu se împotrivea stăpânirii lor. S-a împotrivit însă Cel ce are stăpânire peste lume și peste oameni.
Așadar, nu uitați ce a făcut pentru dvs Cel preaînalt ci povestiți urmașilor mereu ca să știe și să își pună în El toată nădejdea.