Nu pleca!
Mi-ai bătut la poarte sufletului,
mai întâi mai încet, apoi cu lovituri
ce țineau mai mult de suflet.
Mi te-ai apropiat încet, dar cu pași lini
și mi-ai șoptit că astăzi
sunt cea mai frumoasă ființă din lume.
Mi-ai spălat fața cu lacrimile tale
arătându-mi cât de frumos știi
să mă iubești.
Mi-ai dat încrederea ce nu o mai aveam
și-ți mulțumesc acum, căci poate mâine
vei pleca!