pe foaia albă
totul e foarte citeț
ilizibil e doar
un fulger de curcubeu

cît sublim am copilărit
să te cunosc
altfel decît ploaie de vară

nici azi nu știu de ce bucuria e ceva virtual
de ce moare o așteptare după alta
prizionera unui sens unic
în care totul curge grațios-asasin

te caut dinadins în ținuturi imposibile
exact unde nu ești așa
mă pedepsesc de copil rău urîcios

în fine peste toate
e ceva ilizibil de greu
rimează doar întîmplător
ne urîm că ne-am descoperit frumoși
încît mă resemnez eroic

e mai bine mă vindec de-mi vine rău