Umbra lunei ce veghează
Îmi stă mie iar de pază
Singuratic stau pe mal
Și privesc spre naltul deal.

Dealul valea o umbrește,
Răsuflarea mi-o oprește,
Privirea mi-o copleșește
Iar eu tac precum un pește.

Peștele înoată ușor -
Eu înot precum un nor;
Mă îndrept spre paradis
Spre iubirea mea din vis.

Visul îmi e viața toată
El formează a mea soartă,
El mă plimbă prin pustiu
Și îmi spune că sunt viu.

Viu sunt și mă-ndrumă el
Să iubesc de mititel;
Să iubesc precum o floare -
Se renaște, iar răsare;

Răsare și soarele
Spulberînd el relele;
Încălzind izvoarele,
Și chemînd fecioarele.

O fecioară m-a răpus -
Pe inimă mîina a pus -
Și-mi sugrumă sufletul
Îmi oprește cugetul.

Cugetul mă pironește
Dragostea mă tot izbește,
Eu doresc doar un sărut -
Să-l fur, să-l împrumut.

Împrumută-mi inima,
Ce este ca o lalea;
Împrumută-mi-o pe-o seară
Ca pe-o petricică rară.

Rar de-acu sunt eu în pace,
Sufletul la pat îmi zace,
Dragostea mă tot frămîntă
Viitorul mă-nfierbîntă.

Înfierbîntată lacrima
Îmi îneacă inima;
... Opresc timpul nemilos
Ce s-a scurs fără folos.

Folosesc arma iubirii
Pentru darul nemuririi,
Căci vreau să mai fiu aici
Între nopți cu licurici.

Licuricii mă-nconjoară,
Greierași-mi cîntă din vioară
Singur, cu liniștea rămîn ...
Să nu simt al vieții chin.

Chinuit sunt eu de viață
Ce-mi face sufletul gheață;
Mi-l omoară... în durere
Lăsîndu-mă fără putere.

Putere mai am puțin
Doar pentru un mic suspin -
Și îți spun că te iubesc -
Viața mea ți-o dăruiesc.