doar ochelarii
cu privirea spre azilul din spatele
spitalului de copii
având rama pătrunsă de gânduri căzute
luni noaptea pe când sosise
mașina de lapte și pâine
să descarce în podul și palma
casei vecine
părăsite de anul acela bogat
când porumbul depășea cavalerul trac
și cavaleria lui pripășită
la fântâna cu chivuțe ghicind în oglinda

prin care puteai ajunge din urmă
tărâmul celălalt