agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-22 | |
da
într-adevăr născutul e pentru femei. la fel ca Nichita, ai luat o bucată de piatră nici pe departe un cub. ai sărutat-o pe fiecare parte cu fiecare lacrimă, cu fiecare zâmbet. - uite că totuși cuburile se nasc întâi din lacrimi și abia apoi din zâmbete, mai spre sfârșit. și nu-mi pot explica nici acum de unde până unde... o bucată de piatră poate să se macine. ea pe ea. poate să stea trează, nu pentru că vrea, dar pentru că o faci. O faci să uite că e piatră și o faci sa creadă că a fi cub nu e cine știe ce... dar se poate! și totuși, o șlefuiești. uite ce dar minunat! uite de ce sunteți voi femei și noi... umile pietre pretendente la titlul de cub! acolo, pe mal... sunt atât de multe pietre de ce stăm noi pe mal Și voi vă imbătați în ape curgătoare stătătoare, și ape din ceruri? cum să nu te schimbi când ai ocazia să înoți și tu? chiar dacă pentru o clipă! știu că trece... dar uite... iite! am o latura netedă! îți inchipui? cum să nu vă iubim? când voi sunteți sferice și noi sperăm la cub 22 Martie 2007
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate