In ochii tăi cei plini de nalbe,
Mă oglindesc necontenit,
Și iți culeg din ei doar albe,
Firave lacrimi de zenit.

In ochii tăi suspină marea,
Și ea se vaită și se plange,
In ochii tăi zăresc și zarea,
Ce infinitul parcă frange.

In ochii tăi cântă dorința,
Ce parcă iți ascunde chipul,
Și-nseninată ție credința,
Că într-o zi vei opri timpul.

In ochii tăi mă pierd și eu,
Și mă răsfăț in ei și-acum,
Chiar dacă-mi este foarte greu,
Căci știu că sunt in ei doar scrum.