Rostogolesc demiurgii bulgări de humă către vasul existenței,
Ciobiți de piramida albă ei capătă formă umană.
De sus, Dumnezeu privește, la fel de impasibil, jocul pieței
Unde talerele imateriale cad în balanță
Cântărind marfa de acum profană.

(27-aug-2002)