agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-05-23 | |
Soare orb
Soarele-orb topește cerul, Care plouă peste mine, Cu meduzele albastre, Ale ochilor ei limpezi. Marea dulce se degustă, De pe limba-mi suferindă, Sângerie și sărată, Ce-a zburat după cuvinte. Ceara lunii îmi astupă Nări și gură laolaltă, Ca să-mi moară în fântână, Sufletu-mi—pasăre spartă. Întind aripile-n cuie, Crucifix în destrămare, Închid pleoapele-amândouă, Șterg polenul de pe floare… Nașterea e interzisă, E cenzură de lumină, Ochii mei—cuiburi de ouă… Părăsite… zac în tină… Soare orb și…soare orb… EROTIKON Singur în sala de inimi visânde, Vrăjit zac în patul negrilor ochi, Care-mi servesc leneș cafeaua, Din ceașca lor de ghicitori. Se văd prin sticla pielii tale, Superbii arbori de Bonsai, Crescuți în penele de îngeri— Căzutele fugii din Rai. Trăiesc mahmur în primul act, Al unei piese orientale, Cu Tine-n rolul principal, Cu Luna-n în roluri secundare. Pășesc desculțe, miriapodic, Pe fruntea mea, buzele-ți grele, Gesticulând senzual iubirea— Extatic ritm din dans de iele. M-afund cu mâinile la ochi, În mișcătoarele nispuri, Ale privirilor fluide, Ce-mi desenează-n palmă cercuri. Fuga din Mine Vitralii din aripi plumbuite de fluturi, Îmi străjuie Altarul din cioburi de frunți, Speriate de vânturi de beznă lividă, Se-agață-n icoane, suspine de prunci. Ocelii cu gheare și pene tăcute, Pândesc disperarea brațelor lungi, Desprinse din ghemul mâinilor arse, Ce stă ca să cadă din turla de sus. Începe asediul: talazuri de clopot Îndoaie noaptea sub ploaia de cruci, Săgeți ascuțite în limbă de șarpe, Vânează zborul liliecilor muți. Se sparge Altarul și-n sânge de aripi, Se-ncheagă ruinele Ultimei Rugi, Se-neacă Cerul și fumegă Marea, Sub pașii zburați ai Ultimei Fugi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate