de-acum s-a copt buboiul
în această aventură
pe care v-o povestesc
în cuvinte meșteșugite
pentru că mi-e frică sau mai știu eu ce
să las adevărul să iasă
aprins de sub pardesiu
a venit vremea
să răsar din adâncurile antice
din secolii
portocale din care n-a mai rămas decât sucul
stors în mărturii
spre plicitseala
și delirul acestei lumi

voi învăța și eu
voi învăța să dau din coate
ascuțite pe cel mai bun polizor
de limbi și cururi ce să mai zic?
sar de-acum peste câinele digresiunii
care mușcă cu poftă din spate

voi răsări ca un luceafăr al poeziei
pfui iar digresiunea
cititorule ai răbdare
ajung și la sfârșit
nu mai poți să rabzi
dacă l-ai citit pe 80 știu că o să ai un bob zăbavă și pentru mine oricât m-aș lăăăăbărța
uf

voi răsări spre timpuri calde
fruntea mea încă de dimineață
îți va aduce zâmbetul în colțul buzelor

lupta asta între idee și sentiment devine obositoare
aș putea s-o las baltă la un moment dat
dar nu
catâr sunt din neamul românesc și mioritic
unii râd alții deja înțeleg
zbaterea
stihiala scuturare
de idealuri prăfuite
și această ascensiune ce se cere spre nou

voi răsări fiert
în laptele acestei lumi
vacă răpciugoasă
tânăr