Îmi este greu să mai trăiesc
Căci timpul, cu graba unui hoț în noapte,
Cere tribut celor mai mici șoapte
Și îmi este greu să mai trăiesc.
Îmi este greu să mai iubesc,
Luna îmi este trist martor,
Încercând moartea s-o omor
Osândit să o iubesc.
Urechea nu pot s-o mai oblig
S-asculte ceasul ce tot bate
Și inima ce se tot zbate.
Vreau surd să rămân, să abdic,
Un rege al mocirlei, decăzut,
Ce de sceptrul său s-a pierdut.