agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-28 | |
multe trecem cu vederea
în virtutea uzanțelor sau a obișnuinței nu este de mirare că nu ne mai salutăm ca odinioară și degete se arată reciproc de la o vreme ca niciodată dincolo de voalul toleranței instaurat incomod peste față viața curge cu inconsistent temei de la naștere la postfață timpul ne flutură în fața ochilor steag țesut literalmente pe viață din secunde de oțel soarele răsare și apune pe orizont de metal de la temelia ancorată în speranță la mansarda legată cu ață de ziua următoare de la stânga la dreapta, de sus în jos și ordonat ideogramă înapoi trecută cu vederea durerea lovește în esențe identic deși cu alte țipete spumegă fierea cu alte cutume ucide liniștea fără discriminare, simetric alaltăieri născutul dintâi a murit pentru o idee în piață mijlociul paratrooper zace de ieri cu deșertul la căpătâi călcat de șenile insurgente mezinul s-a integrat în necuprins jucând minesweeper astăzi ploaia joacă zaruri pe asfalt cu gloanțe lichide doi-doi se furișează bobii cuminți pe vârfuri de stropi la capătul balansoarului așează doi fii de tiran doi copii din părinți necunoscuți de ambele părți atâtea gropi câți ireversibil pierduți unu-unu femeie anonimă executată pe stadion cu voalul pe față prințesă cade cu mediatizată prestanță retezată de Uzi electron pentru un pozitron ochi prieteni se văd dintr-o dată dușmani dinte de ură lângă dinte de iubire încă o țesătură dublă de molecule se destramă iremediabil uneori balanța arată un raport inegal doisprezece–doi doisprezece pui de porumbei pe față doi pui de vultur pe dos împușcături în bibliotecă și în școală doisprezece greieri mititei dansează funebru pe portativ doi dinozauri rostogolesc popice de foc fără umbră de milă sau îndoială în liceul din Columbine, USA infinit pomelnic al dualității pentru legea compensației consistentă, inconstantă și universală niciodată un ultim foton nicidecum numai primul obraz e de vină întotdeauna întuneric vremelnic câteodată lumină abisală îndoielnic toți, improbabil nici unul fiecare zi lumină în noi provoacă noapte în ei, cu pumnul viață este ceea ce trecem cu vederea când la moarte ne petrecem fiii prin ploaie cu gloanțe lichide
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate