În zile de cretă și tainice nopți
Alb am țesut borangic din deliruri
Strigam amețit orizontul la porți
Și mă hrăneam cu limite de șiruri

Aveam în palme gheme și andrele
Învățasem și complicatele ii
Fluturi erau două mici rândunele
Rugăciunile se opreau la "Mai știi?"

Cădeam zâmbind în genunchi inventam un târziu
Mă rupea în bucăți mărunte "devreme"
Întrebau despre verde, răspundeam "argintiu"
Botezasem bărci de hârtie trireme

Nu știu de este vinul sau povestea
Care din ele a făcut o vrajă
Dar sigur sigur una din acestea
Îmi stinge seara lumina din glajă