agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-16 | |
Melancolia e abstractă,
Nu poți să te ferești de ea Mereu tu ești lovit de soartă Și-cerci să scapi d-această lume rea. Încerci să fugi, să scapi de lume Să nu mai vezi nimic în jur Încerci să crezi mereu în tine, Dar te-nvârți tot împrejur. Încerci să afli cine ești... Te pierzi în ceață și mai tare Începi să nici nu mai voiești Să te învârți în cercul ăsta mare. Și-atunci voiești să scapi De tot ce te-nconjoară Și vezi cum nu mai crapi Și toate te omoară. Nu poți să faci nimic, Decât să te complaci, Atunci te faci mic Și-atunci începi să taci. Să nu mai spui nimic, Să nu mai vezi nimic, Să nu mai crezi nimic... Apoi ai tăi prieteni încep să te ignore Și să nu mai vadă de suferi ori plângi Și-atunci reușești să vezi că ajungi Pierdută pe veci, pierdută, și plângi!!! Dar după aceea te îndrăgostești Începi să-nflorești, începi să renaști Dar după un timp ușor te trezești Și vezi că ce-a fost, a fost doar un vis... Atât a rămas din viața fugară: Un vis de iubire pierdut prea curând... Vezi această lume atât de murdară Și totul îți spune "Dispari mai curând!" Nimic nu te vrea și tot te urăște Și totul îți spune că nu te dorește Încerci doar să fugi, să scapi de durere Să cauți iubire, să cauți plăcere. Rămâi însă rece Fiindcă nu știi Că timpul ce trece Nu va reveni.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate