agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-01-19 | |
Ieri transparenți păream, doar iriși mari, teribili
prin fulgi, topiți făceam zăpezilor o dungă, strângeam în coapse ghețuri, ardeam iarna prelungă. Cum de-am ajuns, deodată, aproape, invizibili ? Cum de-am ninsori în pleoape, cum de-ți îngheață globul cafelei, plin de lacuri, albite-n gândul ielei rătăcitoare-n ape? Cum de mă-neacă plânsul prin dune că nu-mi ești, cum de nu stau să-mi fii aproape, ce mai vreau nisipul alb s-adune? Căci iată-acum, când simt că mor de-ți las în pântec rodul polar al iernii de pe buze, vândut iubirii noastre prea-confuze mai vreau atât, să-ți spun doar un descântec: Du-mă, dincolo de nouri sapă-mi proaspătă zăpadă, iar văzduhul fă-mi-l stradă, șarpe printre bibelouri, ia-mă, ocolind lumina fă-mi troiene din cuvinte, să ne-acoperim cuminte, când ne rupe rădăcina, cât mai ard, tu fă-mă fulger, cât mai zbori, fă-mă aripă, prin cenușa-mi răspândită lasă-mă ușor să șuier, ca un crivăț blând, cu soare, să chem clipa, s-alung anii ce ne-ajung, ce telegarii ni-i incarcă de ninsoare... Ieri transparent păream, din iriși mari, teribil, prin fulgi topiți, făceam zăpezilor o dungă, strângeai în coapse ghețuri, ardeam iarna prelungă, cum de-am ajuns, deodată, aproape invizibil?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate